| Dacă nu plouă în mai, [/] Nu se mănâncă mălai |
Romanian |
| Dacă păsările cântă mult spre sfârşitul toamnei, iarna va fi scurtă şi vara mănoasă |
Romanian |
| Dacă plouă în iunie, va fi grâu, dar nu va fi mălai |
Romanian |
| Dacă va ploua în ziua de Moşi de Vară, va fi anul mănos |
Romanian |
| De Anul Nou, dacă va fi chidie pe copaci, e anul mănos |
Romanian |
| De desembre la tronada és senyal de bona anyada |
Catalan |
| De febrié [/] Lou nevié [/] Fai lou garbié |
Occitan |
| De juin vent du soir [/] Pour le grain est de bon espoir |
French |
| De la flor del gener [/] ningú n'omple el graner |
Catalan |
| De plouă în Vinerea Seacă, are să fie anul îmbelşugat |
Romanian |
| Décembre de froid chiche, [/] Ne rend pas le paysan riche |
French |
| Dicembre imbacuccato, grano (raccolto) assicurato |
Italian |
| Dicembre nevoso, anno fruttuoso |
Italian |
| Diéu vous garde de l'eigage de sant Jan e dóu vènt de sant Pèire |
Occitan |
| Eau de saint Jean, [/] Peu de vin et pas de froment |
French |
| El mes de enero / es la llave del granero |
Castilian (Spanish) |
| El mes de gener | és la clau del graner |
Catalan |
| El pagès només plora de dues coses: de l'eixut de maig i dels fangs d'agost |
Catalan |
| En avril, si la gelée vient, [/] Elle apporte pain et vin |
French |
| En luna de abril tardía, ningún labrador confía |
Castilian (Spanish) |