| Cuanto más la noche se oscurece, más claro amanece |
castellano |
| Curuxa noiteira, malladores á eira |
gallego |
| Dacă cântă cocoşul iarna spre seară, va fi ger |
rumano |
| Dacă cioarele toamna zbiară de către seară în cârd, zăpada e în curând aici |
rumano |
| Dacǎ de Ziua Ursului noaptea va fi lunǎ plinǎ, / La varǎ va fi timp bun, iar anul bogat |
rumano |
| Dacă în noaptea de Sân-Văsii cerul va fi senin, anul întreg va fi secetos, iar dacă e înnorat, va fi ploios |
rumano |
| Dacă la luna nouă în seara următoare răsare mai jos pe cer decât în ziua de mai nainte, atunci e a ploaie |
rumano |
| Dans la nuit qui amène saint Étienne, [/] S’il fait du vent, [/] Le vin sera très abondant |
francés |
| De juin vent du soir [/] Pour le grain est de bon espoir |
francés |
| De multe griji va scăpa plugarul dacă în noaptea de Bunavestire va fi senin |
rumano |
| El año malo, de noche corre cierzo y de día solano |
castellano |
| El nordeste y el galán, por la noche mansos van |
castellano |
| En día nublado, sol a mediodía, tarde dura y noche fría |
castellano |
| Escleirado de la nue [/] Passo pas lou pue |
occitano |
| Été de la Saint-Martin, [/] Qui dure du soir au matin, [/] Avec la neige en chemin |
francés |
| Gelée le soir de Saint-Urbain, [/] Anéantit fruits, pain et vin |
francés |
| L'autan de jour [/] Duro nòu jour; [/] L'autan de nue [/] Passo pas lou pue |
occitano |
| L'estate di San Martino, dura dalla sera al mattino |
italiano |
| L'estate di Santa Caterina, dura dalla sera alla mattina |
italiano |
| La neve marzolina, viene la sera e va via la mattina |
italiano |