| Cada pingota de auga na sega vale un sapiño na terra |
Galician |
| Cando o primeiro trono que ven no mes de xaneiro ven polo mar, fartura no mar; cando ven pola terra, fartura na terra |
Galician |
| Cando soa o vendabal, mal pola terra, mal polo mar |
Galician |
| Cât de afund e în pământ cuibul cârtiţei vara, aşa de mare va fi omătul iarna |
Romanian |
| Cornes en l'air / Terre mouillée |
French |
| Croissant de quatre jours et corne d'en bas ronde, / Signe de mauvais temps sur la terre et sur l'onde |
French |
| Dacă pământul este neacoperit şi dacă suflă vânturi calde, apoi se umplu cimitirele |
Romanian |
| Dacă pământul va fi îmbrăcat în promoroacă, are să fie belşug şi sănătate |
Romanian |
| Gavines cap al cel, migjorn a la terra |
Catalan |
| La brume qui vient vers la terre marque le mistral |
French |
| Llevant en mar i tramuntana en terra, | pluja darrera |
Catalan |
| Luna cercada, tierra mojada |
Castilian (Spanish) |
| Neboeiro na terra, treboada no mar: ou ben chover ou ben nevar |
Galician |
| Neige de décembre [/] Est engrais pour la terre |
French |
| Nèu de vue jour, maire de la terro; de vue jour en-lai, meirastro |
Occitan |
| Nèu dins terro vau femié [/] Mai que noun gèle l'en-darrié |
Occitan |
| Nubarrones en tierra, bonanza en la mar |
Castilian (Spanish) |
| Oreneta que vola per terra[,] porta tempesta |
Catalan |
| Oronell terrer, pedra o aigua ve |
Catalan |
| Pămîntul cînd se usucă [/] ploaie cere să-l adape |
Romanian |