| Calèndo frejo, [/] Espigo pleno |
Occitan |
| Calèndo gelado, [/] Espigo granado |
Occitan |
| Calèndo molo, [/] Espigo folo |
Occitan |
| Când nu îngheaţă la Faur[,] e semn de an mănos |
Romanian |
| Cando Deus dá a anada[,] non a tolle chuvia nin xeada |
Galician |
| Cap d’any gelat, [/] molt pa assegurat |
Catalan |
| Chaleur du jour de saint Germain [/] Met à tous le pain dans la main |
French |
| Chi semina con l'acqua, raccoglie col paniere |
Italian |
| Chuvia en xaneiro, nin boa meda nin bon palleiro |
Galician |
| Cine seamănă vânt, culege furtună |
Romanian |
| Colleita mollada é media anada |
Galician |
| Cuando en diciembre veas nevar, ensancha el granero y el pajar |
Castilian (Spanish) |
| Cuando llueve en febrero, / no hay año fullero |
Castilian (Spanish) |
| Cuando nieva por enero, no hay año fullero |
Castilian (Spanish) |
| D'aprile [/] ogni goccia val mille lire |
Italian |
| Dacǎ de Ziua Ursului este frumos, / Vara va fi mǎnoasǎ |
Romanian |
| Dacǎ de Ziua Ursului noaptea va fi lunǎ plinǎ, / La varǎ va fi timp bun, iar anul bogat |
Romanian |
| Dacă în ziua de Bobotează va fi vreme frumoasă, va fi un an îmbelşugat |
Romanian |
| Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat |
Romanian |
| Dacă la Sân-Giorgiu e ploaie – se face grâu şi fân |
Romanian |